APA CA UN PURCOI DE BANI (III)

    01 Aprilie 2012
Evaluare utilizator: / 26
Cel mai slabCel mai bun 

Hidroelectrica – prejudiciată cu  5 miliarde de lei

În 1970 a fost realizat documentarul „Apa ca un bivol negru”. Pentru realizarea lui a fost nevoie de „băieţi cu talent”, filmul lansând două nume mari ale cinematografiei româneşti: regizorii Dan Piţa şi Mircea Veroiu. După 1990, au fost realizate mai multe episoade din producţia „Apa ca un purcoi de euro”. Pentru realizarea lui a fost nevoie de „băieţi deştepţi”, sintagma folosită pentru cei care s-au îmbogăţit – cel mai adesea fără muncă – din energia hidroelectrică.

Un exponent al acestora e Bogdan Buzăianu. El emigrase în Elveţia în 1991, unde şi-a dezvoltat mai multe companii. La 25 de ani, când încă era student, şi-a început afacerile în România. În domeniul energetic, primele succese (inclusiv financiare) le-a obţinut în calitate de consultant al unor firme elveţiene. După ce  şi-a consolidat relaţiile printre politicieni, oameni de afaceri şi factori decizionali de la Hidroelectrica, Buzăianu şi-a consultat propriile firme sau pe cele controlate de el. Dintre acestea, Alpiq Romenergie, Alpiq Romindustries, Atel Energy, Eho, Energy Financing Team, dar mai ales Energy Holding au încheiat contracte preferenţiale cu Hidroelectrica.

Ultimul (?) tun: 3 miliarde de euro

Încălzirea s-a făcut prin 2001. Prin hotărâre de guvern (nr. 647/2001), firmele controlate - direct sau indirect - de Bogdan Buzăianu au obţinut prin încredinţare directă lucrările la cele 5 hidrocentrale de pe cursul inferior al râului Olt (Ipoteşti, Drăgăneşti-Olt, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni). Contractul a fost semnat în 2004, la valoarea de 360 milioane euro, de trei ori mai mare decât se estimase iniţial. Asta nu a însemnat că şi calitatea echipamentelor cumpărate a fost de trei ori mai mare. Dimpotrivă, calitatea a lăsat mult de dorit, din moment ce la grupul energetic 4 de la Frunzaru au apărut defecţiuni majore.

2010 ar fi trebuit să fie un moment de cotitură al contractelor pentru hidroenergie. Căci s-a cerut renegocierea condiţiilor păguboase pentru statul român, incriminate (de ochii lumii), dar tolerate de toţi miniştrii şi de toţi directorii Hidroelectrica. În aprilie 2010 are loc „izbăvitoarea” renegociere, purtată de reprezentanţii firmelor lui Buzăianu cu  directorul Hidroelectrica de la acea vreme, Mihai David. Preţurile înregistrează o uşoară creştere faţă de 2001-2004, dar contractele rămân tot dezavantajoase pentru statul român. Atâta doar că se prelungesc până în 2018, iar cantitatea de energie ieftină e suplimentată cu 13%. Acest lucru permite grupului de firme controlat de Buzăianu să devină furnizor semnificativ pe piaţa românească şi să îşi asigure un profit de 3 miliarde de euro. Altfel spus, renegocierea „reparatoare” a condus la o pierdere de 3 miliarde de euro pentru Hidroelectrica.

Prietenul la nevoie se cunoaşte

Pe lângă aceşti bani, pare un mărunţiş suma de 45.000.000 lei. Atât a plătit Hidroelectrica, manageriată de directorul Mihai David, către UCM Reşiţa, controlată de Buzăianu. Prin diverse inginerii financiare, banii au ajuns în conturile lui Buzăianu din Elveţia. Dar la DNA dă cu subsemnatul Adrian Chebuţiu, administrator al UCM Reşiţa (acuzat de devalizarea UCM). Pentru că David a fost băiat salon la negociere, Buzăianu nu l-a lăsat la greu, când a fost schimbat din funcţia de director la Hidroelectrica. Şi-a folosit influenţa, asigurându-i un loc de membru  în consiliul de administraţie. Şi cum zicala „dacă nu curge pică” se potriveşte cel mai bine când e vorba de… apă, Mihai David a dirijat contracte de la Hidroelectrica spre grupul de firme ICCO Braşov, administrat formal de Călin-Filimon Costan şi controlat de David Ciprian. Ca să nu bată la ochi,  ICCO Braşov intra drept subcontractor la Hidroserv, titularul contractului cu Hidroelectrica. Numai în 2010, ICCO Metal SRL  a încasat 465.000 lei de la Hidroserv Bistriţa, iar ICCO Electric - 14,5 milioane lei de la Hidroserv Slatina.   Alt mărunţiş a intrat în conturile  Bepco SRL Ghimbav la care – ca să vezi coincidenţă - acţionar era  şi Călin-Filimon Costan, formalul administrator de la ICCO Braşov şi realul amic a lui Buzăianu.

În general, Buzăianu şi-a ajutat (interesat) prietenii care l-au ajutat (tot interesat). E şi cazul lui Nicolae Opriş, fostul şef al Serviciului preţuri de la Hidroelectrica, pe care l-a susţinut să ajungă vicepreşedinte şi chiar preşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).  Astfel şi-a putut reglementa mai avantajos afacerile cu energie. Dar Bogdan Buzăianu era atent şi cu verigile mai mici din lanţul de decizie: Teodor Pavelescu (director Hidroelectrica Porţile de Fier), Dragoş Novac (director tehnic al Sucursalei Porţile de Fier a Hidroelectrica), Iancu Măroiu (director la Porţile de Fier II) şi Dragoş Pantelimon (şef Serviciu Retehnologizare la Porţile de Fier II). Datorită lor,  Hidroelectrica a înregistrat către Andritz Hydro (fosta V.A. Tech Escher Wyss, cea care îşi adjudecase contractul de reabilitare de la Porţile de Fier II) datorii de peste 20 milioane euro.

Băiat deştept la băiat deştept nu-şi scoate ochii

HG nr. 647/2001, de care aminteam mai sus, includea şi reabilitarea grupurilor de la centrala „Dimitrie Leonida” din judeţul Neamţ. Judeţ care, între timp, a devenit fieful  pedelistului Gheorghe Ştefan (Pinalti). Băiat deştept, Buzăianu a înţeles că şi Pinalti e băiat deştept.  Aşa că s-a retras din cursa pentru această lucrare, lăsând drum liber lui Gheorghe Ştefan. La rândul lui, acesta face ăn ultima vreme dese drumuri la Bucureşti, unde tocmai se elaborează caietele de sarcini pentru acest obiectiv. Iar Pinalti trebuie să se asigure că nu vor fi erori în caietele de sarcini şi că acestea vor fi făcute după chipul şi asemănarea firmelor lui. Mai ales că merită efortul,  lucrările de la centrala „Dimitrie Leonida” fiind supraevaluate cu circa 100.000.000.euro.

Încă o dovadă a faptului că băiat deştept la băiat deştept nu-şi scoate ochii e faptul că Buzăianu  l-a lăsat pe Pinalti să gestioneze afacerea cu firma sârbească Rudnap. Nu numai fiindcă Buzăianu e orientat şi politic, ci fiindcă a fost ocupat şi cu nişte probleme personale.

Ulciorul nu merge de multe ori la apă

Ce fel de probleme personale? Să renunţe la cetăţenia română, să-şi schimbe numele în Nicolas Buzăianu, să-şi consolideze statutul de businessman elveţian şi să dea puţin ştaif averii sale. Aşa s-a insinuat în Forumul Crans Montana, devenind chiar preşedinte al uneia dintre comisiile de lucru ale acestei asociaţii: Consiliul pentru Politici Publice Internaţionale. Nicolas Buzăianu apare şi ca membru fondator al asociaţiei Paix Academie, din care fac parte şi nume sonore ale vieţii internaţionale (vezi Federico Mayor, fostul preşedinte UNESCO). Prin intermediul lui Marius Vizer, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Judo (FIJ), Nicolas Buzăianu a devenit  şi ambasador onorific al FIJ. O altă înnobilare a CV-ului a fost calitatea de adjunct al ambasadorului Zambiei în Franţa şi cea de ambasador al Zambiei la UNESCO. Dar noul preşedinte al Zambiei, Michael Sata (succesorul lui Rupiah Banda), i-a retras aceste demnităţi. Mai mult, l-a acuzat că ar fi implicat într-o escrocherie cu aur.

Aceste preocupări… personale au apărut cam în perioada în care Comisia Europeană a început să investigheze contractele „băieţilor deştepţi” din energie şi cele ale ALRO Slatina şi ARCELORMITTAL. Şi în vremea în care FMI şi Banca Mondială au afirmat că statul român a încheiat contracte păguboase pentru Hidroelectrica, recomandând ca ele să fie  stopate, iar  vinovaţii traşi la răspundere. Un motiv serios de frisoane pentru cei implicaţi, de la oameni de afaceri la politicieni de vârf.

De altfel, Nicolas Buzăianu, împreună cu foşti sau actuali factori de conducere ai Hidroelectrica, face obiectul cercetărilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infrac­ţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (dosarul penal nr.151/DP/2005) pentru săvârşirea de activităţi suspecte de evaziune fiscală şi spălare de bani de natură să conducă la subminarea economiei naţionale.

Chiar dacă nu mai este cetăţean român, lui Buzăianu i se potriveşte zicala românească „ulciorul nu merge de multe ori la apă”. Nici măcar în afacerile cu apă (generatoare de energie cu preţ scăzut şi cu profit ilegal crescut).

 

Iz Penal

Adaugă comentariu


Codul de securitate
Actualizează

Editorial

DEMNITATEA DE LA „FRONTIERA ALBASTRĂ”

News image

România a intrat în UE, nu doar pentru că și-a dorit asta, ci și fiindcă uniunea avea nevoie de România. Dar UE a avut grijă să sugereze că a făcut un pic de concesie la admiterea noastră. Bune jucat ...

IZ PENAL | Comentarii

Mai mult...

Ultimele articole

DNA ”TOPEȘTE” CONTRACTUL DE DESZĂPEZIRE DINTRE PRIMĂRIA BAIA MARE ȘI SOCIETATEA ROSAL
Directorul societății Rosal, Bogdan Niculescu, audiat la DNA cu privire la șpăgile date către P
MĂCEL ÎN PARCUL MUNICIPAL DIN BAIA MARE
Autoritățile municipale din Baia Mare, plictisite probabil de zilele ploioase din ultima perioadă
CITY MANAGERUL BĂII MARI A APROBAT DEPOZITAREA NĂMOLURILOR CARE AU ÎMPUȚIT MUNICIPIUL ÎN APROPIEREA LOCUINȚELOR
În această primăvară asupra unei bune părți a Municipiului Baia Mare s-a abătut un miros insu
ECOLOGIȘTI MARAMUREȘENI... POLUATORI RATAȚI
În foarte multe cazuri, oamenii își încearcă norocul în viață în mai multe locuri. Uneori r
PRAF ȘI PULBERE DE MILIOANE DE EURO PE IAZURILE DE DECANTARE
Lucrările de închidere a perimetrelor miniere au înghițit de-a lungul ultimilor ani sume mai mul
PULPE DE PORC LA ”FESTIVALUL MANGALIȚA” DIN MARAMUREȘ
Lăudabilă de altfel inițiativa de a organiza un festival prin care să se promoveze rasa de porc
SENZAȚIONAL!!! ÎN BAIA MARE S-A INVENTAT O VOPSEA SPECIALĂ:  ”ȚINE UN SINGUR AN”
În mai puțin de un an de la vopsire, podurile băimărene arată ca după război După ce
OFFSHORELEAKS. PARADISUL TERESTRU (ȘI FISCAL)
Paradisul fiscal din Insulele Virgine Britanice (BIV) e întreținut de o rețea de „directori-p
De aproape doi ani, MUNICIPALITATEA DIN BAIA MARE ÎNCALCĂ LEGEA. LEGEA 153/2011
Pentru un tânăr prim-edil, ambiția de a intra în cartea recordurilor naționale e de apreciat. C

Galerie foto: Praful mineritului

Contact IzPenal

S.C. MEGATRONIC WORLD PRODUCTION S.R.L.
Baia Mare, Bd. Bucureşti nr.53,
Tel: 0743.195.222; E-mail: megatronic.wp@gmail.com

Copyright © 2011 S.C. MEGATRONIC WORLD PRODUCTION S.R.L.