Pentru un tânăr prim-edil, ambiția de a intra în cartea recordurilor naționale e de apreciat. Chiar și la mize mai mărunte, gen „cel mai înalt brad/pin (după caz) de Crăciun” sau cel mai mare scor obținut în alegeri dintre primarii de municipii. Însă nu se justifică un record de genul „cel mai mare ansamblu de clădiri aflat în paragină datorită indiferenței primăriei”.
Nu doar pentru că e vorba de un record cu tentă negativă, ci fiindcă fosta întreprindere APSA de pe strada Mihai Eminescu din Baia Mare are mari șanse de a fi depășită de alte surate din țară, ajunse la stadiul de ruină. Chiar dacă s-ar adăuga și scheletele de clădiri de lângă Romaltyn, tot s-ar rata recordul, așa negativ cum e.
Privații strânși la pungă apelează la „demolări gratuite”
Multe dintre privatizările din România s-au soldat cu vinderea fierului vechi din activele cumpărate, după care acestea au fost abandonate. E o tactică deliberată a noilor proprietari, care cunosc pasivitatea autorităților și faptul că persoane nevoiașe vor umbla după resturile de fier vechi, după cărămizi etc. Iar acțiunea lor va conduce la dărâmarea construcțiilor. Nu le pasă că niște oameni își riscă viața pentru pâinea de o zi, ci de faptul că, practic, demolarea le iese gratis, lor rămânându-le de făcut doar curățenia finală.
Cea mai simplă scuză pentru faptul că primarul Cătălin Cherecheș - care, declarativ, ține foarte mult la modul cum arată orașul - stă de aproape doi ani cu brațele în sân în fața acestor dărăpănături - care se deteriorează în ritm tot mai accelerat – ar fi că e vorba de proprietăți private. Și peste privat nu poți să te bagi, căci dreptul la proprietate e un drept absolut, exclusiv şi perpetuu.
Lege există, preocupare – nu!
Total fals, căci imediat după instalarea ca primar a domnului Cătălin Cherecheș, a apărut o lege care oferă administrațiilor locale pârghii să intervină în astfel de cazuri: „Legea 153/2011 privind măsuri de creștere a calității arhitectural-ambientale a clădirilor” (mai cunoscută ca Legea fațadelor), publicată în Monitorul Oficial din 11 iunie 2011.
Aceasta se referă - vezi art.1, al.1 - la imobilele care „prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viața, integritatea fizică și siguranța populației și/sau afectează calitatea mediului înconjurator, a cadrului urban construit și a spațiilor publice urbane”. În cazul de la APSA sunt îndeplinite mai toate cerințele aliniatului.
Legea stabilește clar obligațiile ce revin primăriilor în astfel de cazuri. Autoritățile administrației publice locale au obligația de a identifica și inventaria clădirile și pe deținătorii acestora, care trebuie notificați de către primar asupra lucrărilor de intervenție necesare. Dacă deținătorii notificați refuză executarea acestor lucrări, primarul poate solicita consiliului local aprobarea ca ele să fie executate de către autoritatea administrației publice locale. Desigur, în numele și pe cheltuiala deținătorilor notificați și cu constituirea dreptului de creanță și a recuperării cheltuielilor de la aceștia.
Primarii care nu se conformează legii sunt sancționați cu amendă de la 10.00 la 15.000 - dacă nu au identificat și inventariat clădirile degradate și de la 8.000 la 10.000 lei - dacă nu au stabilit zonele de acțiune și regulamentul de intervenție aferent acestora. Cu amendă de la 5.000 la 8.000 lei sunt sancționați deținătorii care nu contractează proiectarea și executarea lucrărilor de intervenție; de la 2.000 la 5.000 lei - dacă nu organizează recepția la terminarea lucrărilor, precum și recepția finală la sfârșitul perioadei de garanție de 5 ani. Sancțiunile se aplică de către „persoanele cu atribuții de control anume împuternicite de primăriile municipiilor” (sau, după caz, de consiliile judetene sau ale comunelor) și de către prefect. E firesc ca și prefectul să aibă un cuvânt de spus, căci e greu de presupus că „persoanele cu atribuții de control anume împuternicite de primăriile municipiilor” își vor amenda primarul.
Așteptări mari în (za)dar
Așteptăm din partea primarului să ne comunice (poate fi considerată o solicitare pe Legea 544): a) inventarul clădirilor din municipiul Baia Mare care „prin nivelul de degradare a sistemului de închidere perimetrală, pun în pericol sănătatea, viața, integritatea fizică și siguranța populației și/sau afectează calitatea mediului înconjurator, a cadrului urban construit și a spațiilor publice urbane”;
b) notificările făcute către deținătorii unor astfel de clădiri;
c) eventuale decizii ale Consiliului local cu privire la astfel de clădiri;
d) sancțiunile aplicate deținătorilor sau – după caz - persoanelor din administrație care nu au aplicat prevederile Legii 153/2011 (cu completări din partea prefectului Anton Rohian, chiar dacă e nou în funcție).
Studiu de caz: imobilele fostei întreprinderi APSA Baia Mare, pe lângă care și prefectul trece zilnic, în drumul său (la și de la) domiciliul său din Groși. Sperăm ca acest semnal să conducă la eliminarea „petelor urbanistice” din oraș; de fapt, la respectarea legii!
La final, un lik util pentru autorități:
