A trecut un an de când, într-o singură zi, trei toxinfecții alimentare colective - de la restaurantul Athos din Baia Mare, de la cabana Apa Sărată, și de la un local din Seini - au dat ceva de lucru urgenței spitalelor din Baia Mare. Din motive necunoscute doar necunoscătorilor, cea de la Athos a ajuns în presa locală doar în comentariile de pe site-uri ale cititorilor avizați.
Prevenirea toxinfecțiilor alimentare e una dintre atribuțiile Direcţiei Sanitar-Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA). După episodul „3 în 1” (trei toxinfecții într-o zi), singura măsură luată de Vladimir Mănăstireanu (preşedintele Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare pentru Siguranţa Alimentelor - ANSVSA) a fost să acuze presa locală de minciună şi dezinformare! Ceea ce înseamnă că au „spătar bun” la scaune șefii DSVSA Maramureș: Dănuț Crișan (director) și Viorel Pop (director adjunct). Ei nu au doar prieteni la București, ci și în Maramureș, unde sunt destui patroni de carmangerii şi ferme, ce au nevoie de vreo autorizaţie de funcţionare sau de câte un control blând, la fel ca și sancţiunile aplicate.
Controale ferme „când o zbura porcul” (din ferme)
Printre prietenii șefilor DSVSA Maramureș se numără Ioan Cozma, patronul de la Danamari SRL din Seini. Așa se face că acesta a primit autorizaţie sanitară, deşi societatea nu respecta toate normele legale (nu avea autovehicule dotate cu instalaţie frigorifică pentru transportul cărnii de porc la carmangeriile din Maramureş şi Cluj). Bazându-se pe relaţiile cu directorii DSVSA, Ioan Cozma a folosit pentru diverse livrări de carne de porc în ţară certificate sanitar-veterinare furnizate de medicul veterinar Vanda Czompa. Despre aceste certificate concurenții din domeniu susțin că ar fi aproximative (termenul folosit de cârcotași e mai dur: „false”). Afirmație care pare falsă, din moment ce declarația de avere a medicului are liniuțe la toate rubricile (cu excepția venitului din salariu). Și-atunci de ce să fi făcut „aproximații? Doar de dragul șefilor”?
La sfârşitul anului 2013, Danamari SRL a importat purcei, fără să notifice autorităţile sanitar-veterinare competente. Deşi cei doi directori au aflat acest lucru (de altfel, cunoscut de toţi medicii veterinari concesionari din Seini), n-au găsit timp să dispună măsuri de verificare la sediul societăţii.
Beneficiază de bunăvoinţa directorilor DSV Maramureş (explicația cu sprijinirea agenților economici locali nu prea stă, singură, în picioare) și alte firme: Ghitta SRL din Recea, Ferma Zootehnică SRL, Laborator Carmangerie SRL, Svoboda Company SRL, Fragus SRL din Baia Mare şi Saturil Prod SRL din Fereşti. Despre ultimele două firme circulă folclorul că reprezentanții acestora duc produse „la control” direct șefilor DSVSA Maramureș, ba mai lasă și ceva bănuți și pentru reactivii utilizați la analiză; de pildă, „reactivii digestivi”, ca să iasă bine digestia și, în final, controlul. Dar folclorul rămâne folclor până la o dovadă contrarie.
Unde mai pui și fermele de pui!
Interesaţi să obţină profituri cât mai mari, deţinătorii de ferme de animale introduc în hrana animalelor medicaţie specifică - antibiotice şi hormoni de creştere - în doze mari şi pe perioade îndelungate. Iar tratamentele îndelungate cresc rezistenţa bacteriilor care, în cele din urmă, pot ajunge în organismul uman. Tot reprezentanții DSVSA ar trebui să consemneze cazurile în care s-au utilizat astfel de substanțe în creșterea animalelor în ferme. Mai ales că – după cum susțin specialiştii locali - utilizarea de antibiotice şi produse hormonale a devenit una dintre practicile curente în fermele de creştere a păsărilor din judeţ. Asta deși consumul de carne de pui care a fost tratată cu antibiotice nu prea face bine la sănătate.
În Maramureş, consemnarea unor astfel de tratamente la creșterea păsărilor este o „rara avis”. Poate și fiindcă unii medicii veterinari concesionari - cei care ar trebui să vegheze la creşterea puilor în condiţii de siguranţă pentru consumatori-, sunt asociaţi la fermele specializate. De exemplu, în zona Seini, există 3 ferme de creştere a puilor - ECO Broiler SRL, Karin SRL şi Filstar SRL - la care între patroni se regăsesc medicii veterinari Florin Cosma, Alexandru Cotună şi Raul Filipaş.
Hrănirea puilor cu hormoni şi antibiotice este de notorietate în zonă. Nu și la DSVSA, unde buletinele de analiză nu au evidenţiat folosirea acestor substanţe. Deși (sau tocmai pentru că) responsabilă cu această activitate este Liliana Emilia Crişan, soţia directorului Dănuţ Crişan.
Deşi laboratorul unității este dotat cu aparatură modernă computerizată, aceasta nu prea este utilizată, căci computerul nu ed otat cu program de „aranjare” a buletinelor de analiză. Ca atare, angajaţilor li s-a recomandat să efectueze probele cu mijloace și metode clasice. Dar care dau rezultate bune în documentele emise cu precădere de Liliana Crişan (rezultate bune și pentru fermieri și pentru o parte din angajații DSVSA).
Tun dejucat de APIA Maramureș
În prima parte a acestui an, APIA Maramureş a refuzat solicitarea de subvenţii solicitate de fermieri din zona Mireşu Mare, care susţineau că deţin peste 1.600 de vaci. Aspectul – nu și numărul exact de vite – a fost confirmat de directorul APIA Maramureș, Ioan Florin Urs. Pentru faptul că nu s-au mai dat subvenții pe daiboj, meritul lucrătorilor APIA e cu atât mai mare, cu cât vacile-fantomă erau înregistrate bine mersi în Sistemul Naţional de Înregistrare a Animalelor. Înregistrare care se face fie de către medicul veterinar concesionar (care îşi desfăşoară activitatea pe raza localităţii în care se află sediul exploataţiei zootehnice), fie de către un salariat al DSVSA. Fantomaticele vite aveau și paşapoarte eliberate de instituţia sanitar-veterinară, căci după emiterea lor nu s-a mai realizat (conform obligaţiilor legale), un control inopinat pentru a constata corespondenţa dintre situaţia scriptică şi cea faptică. L-a făcut, însă, APIA. Animalele „ia-le de unde nu-s” aveau chiar și crotalii. Cică achiziționate de la Alcalin SRL Baia Mare, firma soției consilierului Vasile Ketney, din cadrul DSVSA Maramureș. O variantă mai puțin plauzibilă, din moment ce domeniul principal de activitate a acestei societăți comerciale este „coafură și activități de înfrumusețare”. Că doar nu s-or considera crotaliile un fel de clipsuri care să mai înfrumusețeze taurinele (sau veniturile)!
Presupunerea că managementul principalei instituţii sanitar‑veterinare care protejează sănătatea populaţiei ar avea unele lacune în managementul ei nu a fost confirmată de controalele de anul trecut, venite de la București, din moment ce verificările nu au fost urmate de măsuri. Dar asta era înainte de episodul APIA din primăvara acestui an. Motiv pentru care se spune că în acest an DSVSA ar însemna De Se Va Schimba Acum ceva…
Să fim sănătoși!
