În democrație, puterea poporului se exprimă prin alegeri libere. Deci, alegerile reprezintă un lucru bun. Dar care are și aspecte mai puțin bune, căci politicienii promit și lucruri în care nici măcar nu cred.
Mai mult, acest lucru îl fac și reprezentanții statelor în care urmează să aibă loc alegeri, deranjând alte țări care-și văd de treaba lor. Când au fost alegeri în Italia și în Franța, la comandă politică s-au umplut ecranele televizoarelor de români infractori sau care luau locurile de muncă ale italienilor, respectiv francezilor. Cum au trecut alegerile, românii au devenit iar băieți de treabă în aceste țări.
Dar acum nu sunt doriți în Germania, țară în care – ați ghicit – urmează alegeri, motiv pentru care„motorul UE” se opune pe față intrării României în Schengen.
Remember
Alegerile au și aspecte pozitive. Unul dintre profesorii mei din facultate ne spunea că, pe fond de alegeri în RFG (Republica Federală Germania, adică Germania capitalistă pentru cei care nu cunosc bine povestea zidului Berlinului), unul dintre competitori a inclus în programul de campanie și acordarea unor burse de studii pentru tineri din ”lagărul socialist”. Așa a ajuns profesorul meu să studieze în RFG, căci pe lângă fiii protipendadei comuniste mai încăpea și câte un „reprezentant al clasei muncitoare”. Fără resurse de acasă, mai făcea niște bani lucrând în weekend la benzinării. Dar cel mai bine câștiga când erau manifestații. „Primeam o pancartă pe care o plimbam prin oraș și la sfârșit primeam mărcile. Am fost cu toate partidele, ca românul imparțial” – ne povestea profesorul cum e cu manifestațiile în „putredul capitalism”.
Marotă îngrășată în ajun de alegeri
Așa îmi explic cum, în 10 martie, au apărut în mai multe orașe din lume demonstranți care cereau autonomia Ținutului Secuiesc (?!). Probabil, suma oferită nu a fost prea mare, din moment ce chiar presa maghiară a raportat participări de doar zeci de oameni, în condițiile în care reprezentanții maghiari se pricep la raportări umflate. De pildă, secretarul Asociatiei Pro Szekelyland (Ținutul Secuiesc), Lajos Laszlo, a declarat că la mitingul din 10 martie de la Târgu Mureș ar fi participat peste 30.000 de persoane. Asta în condițiile în care chiar organizatorii mitingului au anunțat că se așteaptă la 10.000 de participanți, iar în realitate au fost, cu indulgență, vreo 5.000.
Marota cu autonomia Ținutului Secuiesc ține tot de alegerile care vor avea loc în Ungaria. Atâta doar că, până când la Budapesta vor veni la putere niște forțe politice cu vederi pro-europene, marota se va ostoi puțin după alegeri, dar nu va dispărea. Desigur, nicio oficialitate ungare nu recunoaște miza electorală a demersurilor de autonomie, ci manipulează pe tema dezvoltării Ținutului Secuiesc, care să devină o entitate separată în materie de acces la fonduri UE. Deci dezvoltare, dar nu cu bani din Ungaria, ci de la ...UE! Adică un lucru perfect posibil și în actuala structură.
Vrabia din mână și cioara de pe gard
Un român oarecare le recomandă celor din Ținutul secuiesc să nu dea vrabia din mână pe cioara de pe gard.
„În Ținutul Secuiesc sunt județe care contribuie cu cele mai scăzute sume la bugetul consolidat al statului, în acea zonă e o sărăcie lucie. Sugestia mea ar fi ca guvernul să le facă următoarea propunere - ținând cont de faptul că și cetățenii din acel ținut sunt cetățeni români, iar guvernul are obligația de a le asigura acestora asigura acces la învățământ , sănătate , infrastructură , etc. -: o perioada de probă de un an, în care Ținutul Secuiesc să se gospodarească din impozitele și taxele colectate pe plan local, fără a-i mai fi virați bani de la bugetul consolidat al statului. Până la urmă asta inseamnă autonomie: nici nu trimiți bani la bugetul central, dar nici nu primești. Ia să vedem, atunci vor mai dori autonomia? Eu zic că nu!” - scrie Stelian pe emaramures.ro.
Din fericire, UDMR nu face jocul FIDESZ
De ce i-a cășunat FIDESZ-ului pe autonomia celor circa 500 de secui declarați oficial și nu pe a etnicilor maghiari, mult mai numeroși? Pentru că UDMR - adevăratul (și, practic, unicul) reprezentant al etnicilor maghiari din România, lucru consfințit și de ultimele alegeri - nu a intrat în jocul Budapestei. Liderii marcanți ai UDMR (vezi Kelemen Hunor, Marko Bela, Gyorgy Frunda, Laszlo Borbely) dau dovadă de maturitate, fiind persoane echilibrate, partizani ai dialogului și nu ai politicilor de forță. Ca atare au anunțat oficial că nu vor participa la mitingul de la Târgu Mureș și s-au ținut de cuvânt. Desigur, nici verdele maghiar nu e lipsit de uscăturile prezente în orice pădure, drept pentru care lideri locali ai UDMR - cum ar fi Tamas Sandor (președinte CJ Covasna), Antal Arpad (primar Sfântu Gheorghe), Robert Raduly (primar Miercurea Ciuc, participanți la mitingul de la Târgu Mureș -îndeamnă la nerespectarea legii și la acțiuni publice neconstituționale.
Spre cinstea lor, niciun lider maghiar din Maramureș n-a dat atenție acestui miting.
Fiindcă nu a găsit deschidere la UDMR, FIDESZ a orchestrat înființarea de noi organizații pentru etnicii maghiari și le-a finanțat la vedere. Fără folos, după cum au arătat rezultatele ultimelor alegeri, când PPMT și CNS nu au contat. Contează însă că alt finanțat al FIDESZ, Laszlo Tokes, a pledat la Târgu Mureș pentru anularea consecinţelor Tratatului de la Trianon! Acum nu mă mai îndoiesc că erau reale chitanțele prezentate în presă și care atestau primirea de bani, înainte de 1989, de la serviciile secrete maghiare maghiare.
Dacă la Târgu Mureș s-a încercat artificial să se proclame 10 martie drept „ Ziua Libertăţii Secuilor” (de parcă nu ar fi liberi cei 500 de secui, la fel de liberi ca orice alt român), urmează 15 martie - „Ziua maghiarilor de pretutindeni”. Am convingerea că UDMR va avea aceeași atitudine echilibrată, în deplin respect pentru legile statului în care ființează, fără a fi influențat de formațiunile radicale. Pentru extremiști nu bag mâna în foc.
