UN POSIBIL RISC: MAGHIARIZARE PRIN… RECENSĂMÂNT

    17 Octombrie 2011
Evaluare utilizator: / 41
Cel mai slabCel mai bun 

Recensământul populaţiei şi al locuinţelor se va desfăşura între 20 şi 31 octombrie. Este al 12-lea recensământ din istoria României, după cele din 1859-1860, 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992 şi 2002 şi primul care respectă normele EUROSTAT (unde datele vor ajunge abia în 2014).  Adică primul în care nu vor fi puşi la socoteală cetăţenii plecaţi de mai mult de 12 luni de acasă, numărându-se numai cetăţenii cu domiciliul în realitate, nu doar în acte.

Recensământul vizează 21,5 milioane de persoane, 5 milioane de clădiri în care se află locuinţe, 8,2 milioane de locuinţe şi 7,5 milioane de gospodării ale populaţiei. Institutul Naţional de Statistică va colabora cu 120.000 de recenzori, care vor merge din uşă în uşă ca să chestioneze populaţia. Suma alocată de la buget pentru această operaţiune este de 193 de milioane de lei (cca 46 de milioane de euro). Toate ţările UE au fost chemate să-şi numere cetăţenii în acest an.
Oficial,  motivul este oferirea unui fundament ştiinţific politicilor publice. UE doreşte cunoaşterea potenţialului uman al întregii comunităţii europene, informaţii despre mişcarea migratorie între diferitele ţări membre - dar şi în afara uniunii -, cu un accent special asupra populaţiei apte de muncă.  La nivelul fiecărei ţări sunt  şi alte interese legate de recensământ, unele mascate destul de inabil.

Transilvania a mai avut parte de un recensământ trucat

Recensământul din acest an vine la aproape 100 de ani de la cel efectuat în România în 1912. Dar şi de la cel realizat  în Transilvania, în 1910, de  autorităţile maghiare ale vremii. Ardelenii pot observa cel puţin o  similitudine între cele două recensăminte – din 1910 şi 2011: dorinţa cercurilor maghiare de a maximiza ponderea etnicilor maghiari în structura populaţiei. În 2011, liderii maghiari au declarat că obiectivul minimal este păstrarea ponderii de 6,6%, înregistrată în 2002.


Desigur, nu-şi pot propune repetarea „performanţei” de la recensământul din 1910, când autorităţile maghiare au folosit toate mijloacele pentru a „demonstra” că populaţia maghiară e  majoritară. Cum s-a reuşit acest lucru ne spune una dintre cele mai ascultate şi apreciate personalităţi din Ungaria, Sandor Kopatsy, doctor în ştiinţe economice, decorat  cu distincţia “Crucea medie a Ordinului de Merit al Republicii Ungare.
“Potrivit datelor recensământului din 1910, 51% din populaţia Ungariei era de naţionalitate maghiară, însă istoricii ar trebui să specifice că aceste date nu au fost reale. Conform legii de atunci, evreii şi ţiganii nu erau consideraţi minorităţi etnice, ei fiind luaţi în evidenţă în funcţie de limba vorbită, adică drept maghiari. Aceste două comunităţi etnice reprezentau aproximativ 9% din populaţia ţării. Pe de altă parte, ponderea analfabeţilor din populaţia totală era de peste o treime. Analfabeţii erau întrebaţi de notar, iar datele erau înregistrate tot de ei. Marea majoritate a notarilor,  cu excepţia regiunilor săseşti, erau de naţionalitate maghiară. Astfel, nici nu se punea problema obiectivităţii recensământului. După încheierea Tratatului de Pace de la Trianon, datele recensământului  reflectau o altă realitate, total diferită de cea anterioară”.
Aceste afirmaţii, deranjante pentru radicalii maghiari, au fost comentate şi la Radio Sfânta Coroană, un post unguresc de mare audienţă. Practic, Sandor Kopasty demonstrează că maghiarii nu erau majoritari nici măcar în Ungaria Mare, darmite în Transilvania. Chiar şi în condiţiile arătate de Kopasty, recensământul din 1910 a reliefat că, în Ardeal, erau 53,8% români şi 31,5% maghiari. Dacă sub dominaţie străină era lesne de contrafăcut un recensământ, mai este posibil acest lucru în democraţia din România anului 2011? Se pare că da.

Atitudini diferite faţă de recensământ: apatie a autorităţilor române…

Autorităţile române privesc recensământul mai mult ca pe o sarcină trasată de UE. Au creat condiţiile pentru desfăşurarea lui: finanţare, logistică, legislaţie, recenzorii şi instruirea lor. Dar nu  au avut campanii de promovare care să sublinieze importanţa recensământului sau să facă apeluri la ”mândria de a fi român” (e şi greu să ceri poporului să fie mândru că trăieşte cel mai prost din UE).  Unul dintre puţinele „îndemnuri” legate de recensământ priveşte amenzile cuprinse între 2000 şi 5000 de lei, pe care le pot încasa cei care refuză să primească în casă recenzorii sau să răspundă la întrebările lor.
Preocuparea ca  recensământul să fie o radiografie cât mai fidelă a realităţii a vizat doar implicarea rromilor în inventarierea zonelor cu concentrare rromă şi îndemnul autorităţilor adresat rromilor, de a-şi asuma fără rezerve etnia.
(De pildă, în Maramureş sunt 30 de recenzori de etnie rromă: 17 vor acţiona în Baia Mare  - Ferneziu, Craica, Pirită,  Valea Borcutului şi zona Gării -, iar ceilalţi în restul judeţului. Iar îndemnul adresat rromilor de a-şi asuma fără rezerve etnia a fost lansat de către subprefectul Gyongyke Bondi şi de directorul Direcţiei de Statistică, Vasile Pop).
Până la urmă, e tot o cerinţă UE, datele Comisiei Europene estimând că România are între 1,8 şi 2,5 milioane de rromi, deşi ultimul recensământ a contabilizat doar 535.000. De altfel, şi multe ONG-urile  - Alianţa Civică a Romilor din România, Asociaţia Romani Criss  etc  - au derulat campanii pentru ca rromii să-şi asume etnia.

… interes major al  liderilor maghiari

Dar cea mai efervescentă preocupare faţă de recensământ aparţine formaţiunilor şi liderilor etniei maghiare, conştienţi de importaţa acestuia şi de foloasele ce pot fi trase de pe urma obţinerii unui scor bun. Ministrul Culturii, Kelemen Hunor aprecia recensământul ca fiind „cea mai importantă activitate  pentru următorii 10 ani, care va influenţa deciziile politice, proiectele publice....Sper ca la sfârşitul recensământului populaţia maghiară va păstra procentul cunoscut până în 2011”.
Campanii pentru a impulsiona declararea etniei maghiare au dus  şi UDMR (cu sloganul “Toţi maghiarii contează!”) şi Partidul Popular al Maghiarilor din Transilvania (PPMT) – cu sloganele. „E bine să fii maghiar" sau "Mândria de a fi maghiar”. Pentru ca numărul de maghiari înregistrat la recensământ să fie cât mai mare, Jenö Szász, preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) a cerut UDMR să intervină în guvern ca la recensământul din toamnă maghiarimea să apară pe chestionare ca fiind o singură categorie, fără a mai putea opta între a se declara maghiari, secui sau ceangăi.  „Fac un apel la toţi să nu se declare secui, ceangăi, ci maghiari” -  îndemna şi Antal Arpad,  primarul municipiului Sf. Gheorghe. Păi, dacă nu se mai declară secui, nu mai e nevoie nici de Ţinutul Secuiesc! Dacă  se tăie din argumentaţia  pentru invocata autonomie a acestui ţinut (un fel de cui al lui Pepelea  - sau  Joszef Csapo sau Izsak Balazs, în variantă maghiară), înseamnă că interesul pentru un scor bun al etnicilor maghiari e chiar foarte mare (mai ales în contextul propunerilor pentru noua regionalizare a ţării).

Tupeu udemerist: români invitaţi să se declare… maghiari

În goana după câţi mai mulţi unguri se face apel şi la români, ca să se declare… maghiari.. Cel puţin fostul consilier prezidenţial Peter Eckstein Kovacs a spus-o cu subiect şi predicat: „Asumarea identităţii etnice este un gest absolut voluntar. Astfel oricine se poate declara maghiar. Chiar şi cine eventual nu vorbeşte limba maghiară, iar anturajul său îl consideră de etnie română. Cineva se poate declara maghiar chiar dacă nu are toţi strămoşii maghiari. Noi suntem deschişi tuturor care doresc să ajute printr-un asemenea gest comunitatea maghiară". Ceea ce ar putea să pară  glumă sau  doar tupeu nemăsurat ascunde de fapt o sursă de majorare artificială a ponderii maghiarilor. Alta decât rromii vorbitori de maghiară şi care nu se vor declara rromi, ci maghiari, din proprie iniţiativă sau sfătuiţi (aşa cum stau lucrurile, de pildă, în Maramureş, în Coltău). E o realitate faptul că rromii au motivele lor de a nu-şi declara etnia – teama de marginalizare sau discriminare, dorinţa ca  fiii lor să fie primiţi la şcoli bune etc. - şi, de regulă, optează pentru etnia a cărei limbă o vorbesc: în principal, maghiara sau româna.

Să nu luăm plasă cu… „plasa etnică”

Acum rromii au aflat de la Peter Eckstein Kovacs că se pot declara maghiari şi fără să cunoască limba maghiară. Practic, le e totuna - maghiari sau români – numai rromi să nu fie. Iar opţiunea poate fi stimulată de o plasă pe care scrie "Jó magyarnak lenni". Cel puţin alegerile parţiale care au avut loc în acest an în Maramureş au arătat că, în rândul rromilor, o plasă poate determina opţiunea, dacă e umplută cu ce trebuie (inclusiv cu ceva bancnote). De altfel, discutând cu câţiva rromi neştiutori de maghiară despre posibilitatea invocată de Eckstein Kovacs, ei au recunoscut că mai bine se  declară maghiari, dacă le pică ceva, decât să se declare gratis români.  Şi, spre deosebire de alegeri, nu există nicio lege care să interzică oferirea de bunuri sau bani pentru a determina asumarea unei anume etnii la recensământ!
Primele ţinte vizate de maghiari sunt localităţile care au o pondere mare de maghiari, dar care nu au atins pragul de 20%, cel care permite amplasarea bilingvă a denumirilor străzilor şi utilizarea limbii maghiare în instituţiile administrative locale. De pildă, la nivel de Baia Mare ponderea populaţiei maghiare este de 14,79% - conform recensământului din 2002. Dar cu un pic de „efort şi mobilizare,” în 2011 s-ar putea ajunge la 20%, chiar dacă obiectivul declarat al recensământului este de a obţine informaţii ample şi de calitate. Adică să ştim exact cum stăm; de fapt asta ne cere  şi UE.
Desigur niciun lider maghiar nu a vorbit despre o asemenea strategie, ei doar lăudând avantajele de a fi maghiar: „Au acces la produsele mass-media şi de alt gen, în limba maghiară, îşi facilitează posibilitatea de a călători şi a munci mai uşor în Ungaria. Devine mai accesibilă acţionarea într-o ţară pe care cu toţii trebuie să o tranzităm dacă aveam ca destinaţie Europa de Vest" (Peter Eckstein Kovacs). Afirmaţii mai puţin convingătoare decât „plasa etnică”, dacă ne gândim că acelaşi lucru a fost promis şi celor cu legitimaţie de maghiar, fără ca deţinătorii lor să aibă vreo hasnă. Dacă destui  rromii dintre cei care s-au declarat până acum români vor opta din micul interes pentru etnia maghiară, scorul se schimbă  spectaculos  (e ca la fotbal, când se întâlnesc pretendentele în meci direct) şi incorect: comparativ cu  2002, cu cât scade numărul românilor cu atâta creşte cel al maghiarilor (nu am luat în calcul plecările în străinătate).

Autorităţile trebuie să aibă grijă ca rezultatele recensământului din acest an să nu fie denaturate prin tot felul de subterfugii, cum s-a întâmplat în 1910. Ar fi culmea să asistăm iar la o maghiarizare prin… recensământ. Căci prea sunt cunoscute două celebre spuse: „Istoria se repetă pe ea însăşi, mai întâi ca o tragedie şi mai apoi ca o farsă (Karl Marx); „Istoria îşi bate joc de cei care nu o cunosc, repetându-se” (Nicolae Iorga).


IZ PENAL


Formularele  de la recensământ:
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/10/LC.pdf (Locuinţă, Clădire)
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/10/G.pdf (Gospodărie)
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/10/exemple_P.pdf (Persoană)
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/10/PPI.pdf ( Persoane Plecate pentru   
o Perioadă Îndelungată )   
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/10/TP.pdf (Persoane Temporar Prezente)
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/10/M.pdf (Persoane de 15 ani şi peste,
plecate în străinătate)
http://www.totpal.ro/wp-content/uploads/2011/10/SC.pdf (Spaţiu Colectiv de locuit)

 

Editorial

DEMNITATEA DE LA „FRONTIERA ALBASTRĂ”

News image

România a intrat în UE, nu doar pentru că și-a dorit asta, ci și fiindcă uniunea avea nevoie de România. Dar UE a avut grijă să sugereze că a făcut un pic de concesie la admiterea noastră. Bune jucat ...

IZ PENAL | Comentarii

Mai mult...

Ultimele articole

DNA ”TOPEȘTE” CONTRACTUL DE DESZĂPEZIRE DINTRE PRIMĂRIA BAIA MARE ȘI SOCIETATEA ROSAL
Directorul societății Rosal, Bogdan Niculescu, audiat la DNA cu privire la șpăgile date către P
MĂCEL ÎN PARCUL MUNICIPAL DIN BAIA MARE
Autoritățile municipale din Baia Mare, plictisite probabil de zilele ploioase din ultima perioadă
CITY MANAGERUL BĂII MARI A APROBAT DEPOZITAREA NĂMOLURILOR CARE AU ÎMPUȚIT MUNICIPIUL ÎN APROPIEREA LOCUINȚELOR
În această primăvară asupra unei bune părți a Municipiului Baia Mare s-a abătut un miros insu
ECOLOGIȘTI MARAMUREȘENI... POLUATORI RATAȚI
În foarte multe cazuri, oamenii își încearcă norocul în viață în mai multe locuri. Uneori r
PRAF ȘI PULBERE DE MILIOANE DE EURO PE IAZURILE DE DECANTARE
Lucrările de închidere a perimetrelor miniere au înghițit de-a lungul ultimilor ani sume mai mul
PULPE DE PORC LA ”FESTIVALUL MANGALIȚA” DIN MARAMUREȘ
Lăudabilă de altfel inițiativa de a organiza un festival prin care să se promoveze rasa de porc
SENZAȚIONAL!!! ÎN BAIA MARE S-A INVENTAT O VOPSEA SPECIALĂ:  ”ȚINE UN SINGUR AN”
În mai puțin de un an de la vopsire, podurile băimărene arată ca după război După ce
OFFSHORELEAKS. PARADISUL TERESTRU (ȘI FISCAL)
Paradisul fiscal din Insulele Virgine Britanice (BIV) e întreținut de o rețea de „directori-p
De aproape doi ani, MUNICIPALITATEA DIN BAIA MARE ÎNCALCĂ LEGEA. LEGEA 153/2011
Pentru un tânăr prim-edil, ambiția de a intra în cartea recordurilor naționale e de apreciat. C

Galerie foto: Praful mineritului

Contact IzPenal

S.C. MEGATRONIC WORLD PRODUCTION S.R.L.
Baia Mare, Bd. Bucureşti nr.53,
Tel: 0743.195.222; E-mail: megatronic.wp@gmail.com

Copyright © 2011 S.C. MEGATRONIC WORLD PRODUCTION S.R.L.

Utilizăm cookie-uri pentru a îmbunătăți site-ul nostru și experiența dvs. atunci când îl folosiți. Pentru a afla mai multe despre cookie-urile pe care le folosim și despre cum să le ștergeți, consultați site-ul privacy policy.

Continuarea navigării pe site implică acceptarea politicii de utilizare a cookie-urilor.