Vizita în Maramureş i-a purtat ghinion ministrului Mediului, Laszlo Borbely. Nici nu a apucat să-şi termine turneul său prin ţară, că a fost rechemat, de urgenţă, de prim-ministrul Mihai Răzvan Ungureanu. După o discuţie cu premierul, Laszlo Borbely a demisionat din funcţie.
Fostul ministru a fost strâns cu uşa DNA-ului, pe o acuzaţie relativ minoră, raportată la marile tunuri care se dau la noi şi nu sunt urmate de demisii, demiteri sau trimiteri în instanţă: firma Lescaci, care a obţinut contracte cu instituţii subordonate ministerului Mediului, a zugrăvit casa din Satu Mare a soacrei ministrului; un fel de caltaboşi, ediţia de Satu Mare. E de notorietate că adevăratul motiv al demisiei îl reprezintă faptul că Borbely a refuzat să emită certificatul de mediu pentru Roşia Montană şi s-a opus tehnologiei propusă de Chevron pentru exploatarea gazelor de şist. Aici trebuie să recunoaştem că etnicul maghiar Laszlo Borbely s-a dovedit a fi mai român decât românii neaoşi ai puterii de azi.
Momentul sacrificării lui Borbely a fost ales în mod diabolic de premier. Opoziţia a anunţat că a depus moţiune de cenzură pe tema înfiinţării facultăţii maghiare de medicină de la Târgu Mureş, obiectiv pentru obţinerea căruia UDMR s-a dat peste cap. Ca atare, UDMR-ul e pus într-o postură imposibilă: deşi e supărat pe puterea care i-a trimis la plimbare un ministru şi un lider de vază, nu poate vota moţiunea de cenzură care ar dărâma guvernul, căci asta ar fi sinonim cu a anula succesul de la Târgu Mureş. Dar asta e o chestiune pe care UDMR-ul o va înghiţi, dar nu o va uita la următoarea moţiune de cenzură.
Borbely a putut şi n-a vrut; succesorul lui va vrea, dar nu va putea
Demisia (determinată a) lui Borbely părea a fi un fel de 1-0 pentru jucătorul Băsescu, în meciul având ca miză pornirea exploatării de la Roşia Montană. Fiindcă demisia a ţinut capul de afiş, a trecut neobservată o altă ştire legată de Roşia Montană: planurile de urbanism pentru Zona de Dezvoltare Roşia Montană au fost anulate irevocabil în instanţă. Aceasta înseamnă că, deşi ministrul a fost înlocuit, Ministerul Mediului nu va putea continua procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montană! Tradus, asta ar însemna că în meciul menţionat mai sus e deja 1-1. Sau că Borbely a putut şi n-a vrut, iar succesorul lui va vrea, dar nu va putea.
Curtea de Apel Alba Iulia a făcut public verdictul prin care anulează planurile de urbanism aferente minei de aur propuse la Roşia Montana, votate de Consiliul Local Roşia Montană prin Hotărârea nr. 1 din ianuarie 2009. Verdictul a fost pronuntat într-o acţiune judecătorească promovată de Asociaţia Alburnus Maior Roşia Montana, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu din Cluj-Napoca şi de către Fundaţia Culturală Roşia Montană. Hotărârea Curtii de Apel Alba este irevocabilă.
Irevocabila 1
Povestea e mai veche. În iulie 2002, Consiliul Local (CL) Roşia Montană a aprobat Planul de Urbanism General (PUG) şi Planul de Urbanism Zonal pentru Zona de Dezvoltare Industrială Roşia Montană Gold Corporation (PUZ). Planurile au fost finanţate exclusiv de către RMGC. Aprobarea lor urmărea iniţierea procedurii de autorizare pentru exploatarea de aur propusă la Roşia Montană. Planurile de urbanism au instituit interdicţie oricărei activităţi economice şi chiar celei de locuire pe suprafaţa vizată de proiectul Roşia Montană. Ca atare au fost blocate numeroase iniţiative locale de dezvoltare a unor afaceri private în turism, agricultură, servicii etc., deoarece PUG-ul şi PUZ-ul au interzis orice nouă construcţie pe teritoriul amintit, inclusiv pe terenuri proprietate privată.
Aceste planuri de urbanism au fost contestate în instanţă de Asociaţia Alburnus Maior, care a arătat ilegalităţile flagrante prin care aceste planuri au ajuns să producă efecte. Majoritatea consilierilor locali care au votat planurile de urbanism au fost într-un vădit conflict de interese, ei înşişi sau rude apropiate fiind angajaţi ai RMGC. Populaţia direct afectată nu a fost în mod real consultată de CL care, la rândul său, a încălcat procedura de obţinere a tuturor avizelor preliminare necesare PUG şi PUZ.
În 23 ianuarie 2008, Curtea de Apel Alba a constatat irevocabil nelegalitatea planurilor de urbanism de la Roşia Montană. Acea sentinţă ar fi trebuit să conducă deja la invalidarea întregii proceduri de autorizare parcurse de RMGC până la acel moment, inclusiv cea privind evaluarea impactului asupra mediului de la nivelul Ministerului Mediului.
După „mai trage o dată”: irevocabila 2
În această situaţie, RMGC a apelat la un artificiu: a supus aceeaşi documentaţie - deja declarată nelegală de instanţă - unui nou vot din partea CL. Chipurile, CL avea o nouă componenţă, iar la nivelul său nu mai existau situaţii de conflict de interese. Astfel s-a adoptat Hotararea nr. 1 din ianuarie 2009 prin care a “reconfirmat, cu efecte retroactive”, hotărârile CL din 2002, prin care s-au aprobat PUG-ul şi PUZ- ul.
Drept urmare, parcursul procedurii de evaluare a impactului asupra mediului desfăşurată de Ministerul Mediului a curs mai departe până la stadiul curent. Pe baza Hotărârii nr. 1 din ianuarie 2009, Consiliul Judeţean Alba a emis un nou certificat de urbanism pe seama RMGC (nr. 87/ 30.04.2010), depus de către RMGC la Ministerul Mediului. Comitetul de Analiză Tehnică a deblocat procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montana. Iar Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu a luat decizia de emitere a unui aviz de mediu pentru un plan de urbanism actualizat pentru zona de dezvoltare industrială Roşia Montană.
Ministerul Mediului se afla în situaţia de a bloca din nou procedura de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectul Roşia Montană. Iar premierul şi Băsescu par a-şi fi supărat degeaba aliatul de la guvernare (UDMR-ul), căci proiectul Roşia Montană tot bate pasul pe loc. Deocamdată.
Tot deocamdată şi guvernul rămâne pe loc.
