În perioada postdecembristă, Maramureșul a dat țării și miniștri plini. Cu folos pentru județ, dar și pentru țară. Vezi cazul mandatului la Finanțe al lui Decebal Traian Remeș, care pentru județ a adus facilitățile aferente câtorva zone defavorizate, iar pentru România a adus evitarea intrării în incapacitate de plată a țării. Pentru ei, ca persoane, mandatele nu au fost cu noroc. Și Decebal Traian Remeș (fost ministru la Finanțe în guvernarea CDR și apoi ministru al Agriculturii în Guvernul Tăriceanu) și Ioan Avram Mureșan (fost ministru al Agriculturii în guvernarea CDR) sunt în prezent colegi de închisoare. O fi un blestem?
Se pare că da, din moment ce un alt ministru – ce are doar soția din Maramureș - a primit o condamnare de 6 ani cu executare. Sentința nu e definitivă, mai având calea de atac la completul de 5 al Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ). Definitive sunt, deocamdată, acuzațiile aduse fostului ministru al Economiei şi Comerţului, Ioan Codruț Șereș: aderare la un grup infracţional și trădare prin transmitere de secrete în cazul privatizărilor strategice. Dar și cele aduse altui transilvănean, Zsolt Nagy (fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei), condamnat la cinci ani de închisoare cu executare pentru aderare la un grup infracţional. Acuzații mult mai grave decât primirea de caltaboși necuveniți pentru care e lipsit de libertate proprietarul de fermă de porci, Decebal Traian Remeș! Dacă în cazul băseșteanului caltaboșii par cusuți cu ață albă și se poate vorbi cu oarecare temei de plata unor polițe politice, alta e situația pentru Șereș. Chiar dacă și el „păcătuiește” prin faptul că e transilvănean (originar din Sălaj), cu nevastă din Maramureș și cu funcție de conducere la antenele voiculesciene (de parcă acestea ar fi păcate!), acuzațiile țin de o zonă mai puțin accesibilă publicului larg – cum e cel consumator de caltaboși. Mai ales acuzația de trădare prin transmitere de informații secrete. Dacă la caltaboși se pricepe toată lumea, la secrete pricepute sunt doar serviciile… secrete. De informații interne și externe. Care, de regulă, își fac treaba bine: aceea de a semnaliza atentate la siguranța națională. Mai departe, exisă un decident care poate lăsa informațiile într-un sertar sau le poate pune pe rolul instanțelor (aceasta e situația în care munca lucrătorilor în informații ajunge la împlinire). Deocamdată, încă funcționează prezumția de nevinovăție: adică Șereș e nevinovat până nu există o sentință definitivă, iar serviciile secrete au lucrat profesionist, până când nu există o dovadă de comandă politică (o marotă adesea invocată în astfel de cazuri). Completul de 5 al ICCJ va decide situația celor 5-6 ani de închisoare „cadorisiți” de completul extins al Curții Supreme.
Dacă cinci miniștri transilvăneni (îl adăugăm și pe Ovidiu Silaghi, fost ministru pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale în Guvernul Tăriceanu și fost ministru al Transporturilor în Guvernul Ponta) au avut deja - sau au - probleme cu justiția, ne putem aștepta la o criză pe piața forței de muncă. Motiv pentru care, la un moment dat, putem găsi la mica publicitate un anunț de genul: ”Guvern serios de țară, angajăm ministru ardelean. CV-urile se depun la Palatul Victoria”. Dar perspectiva e puțin probabilă, câtă vreme CV-urile se depun la sediile centrale de partid, iar ”buletinul de Dâmbovița constituie avantaj”.