România a intrat în UE, nu doar pentru că și-a dorit asta, ci și fiindcă uniunea avea nevoie de România. Dar UE a avut grijă să sugereze că a făcut un pic de concesie la admiterea noastră. Bune jucat din punct de vedere diplomatico-psihologic, fiindcă o concesie dintr-o parte presupune concesie și din cealaltă parte. Mecanismul a funcționat, lucru sesizat în momentele în care România ar fi trebuit să aibă în raport cu unele „recomandări” europene o poziție fermă și a adoptat doar una ... concesivă.
Din fericire, atitudinea se schimbă în ultima vreme, oficialii României depărtându-se de autoasumata poziția de „tolerat” și apropiindu-se de cea de „membru cu drepturi depline”.
Când România a fost arătată cu degetul de Marea Britanie ca fiind vinovată în scandalul substituirii cărnii de vită cu cea de cal - în lasagnia unui producător francez - premierul a reacționat ferm și convingător la CNN, arătând că în altă parte e problema.
La mijlocul lunii februarie, ministrul bulgar de Interne Ţvetan Ţvetanov a făcut doar niște apropouri la „frontiera albastră” (a se citi Dunărea), pe unde au intrat per pedes autorul și complicii atentatului terorist din vara anului trecut, de la aeroportul din Burgas. Reacția autorităților române a fost promptă. SRI a reamintit în mod oficial că „asupra persoanelor care nu au niciun fel de restricţii de călătorie, respectiv nu figurează pe listele internaţionale cu suspecţi de terorism, şi tranzitează ţara noastră, autorităţile române nu au nicio posibilitate legală pentru a interveni preventiv”. Dar nu s-a limitat la astfel de constatări, ci și-a făcut și treaba. Adică „în cadrul măsurilor de verificare si evaluare comună au fost identificate persoane suspecte de implicare în acţiunea teroristă din Bulgaria. Până în prezent, nu au rezultat niciun fel de elemente sau indicii că persoanele identificate ar fi realizat pe teritoriul României activităţi pregătitoare ori de susţinere a atentatului de la Burgas”.
Ca urmare a măsurilor întreprinse de SRI la nivel naţional, în cadrul Sistemului Naţional de Prevenire şi Combatere a Terorismului (SNPCT) în colaborare cu parteneri externi, „au rezultat informații relevante pentru acest caz. Acestea au fost puse la dispoziţie, în timp util, autorităţilor bulgare şi partenerilor străini pentru a sprijini ancheta și pentru aprofundarea şi completarea verificărilor”. Astfel, România se alătură Canadei și Australiei, ca țări care au adus date utile elucidării cazului (Canada și Australia au furnizat date privind forme şi modalităţi de finanţare - prin aripa militară a Hezbollah - pentru persoanele implicate în atentatul anti-israelian de la Burgas). Desigur, măsurile au fost luate de SRI imediat după atentatul din 18 iulie 2012. A făcut vorbire de ele abia acum, tocmai pentru a răspunde prompt, precis și demn unui simplu apropo, cu nuanțe de reproș, făcut public - în 11-12 februarie, la Haga - de o înaltă oficialitate bulgară. Și bine a făcut!
Sunt doar două exemple care arată că ne-am mai îndreptat coloana vertebrală, că putem fi demni în Uniunea Europeană. Nu putem fi egali în bogăție, dar putem - trebuie să putem – să fim egali în demnitate. Iar demnitatea atrage respect.