Interesul manifestat pentru preluarea Romplumb de către o firmă britanică, având un nume dătător de speranță - Metal Finance Europe LTD – pare o veste bună pentru un municipiu secătuit de locuri de muncă. Mai ales când chiar directorul și unul dintre fondatorii companiei, James P. Forrest, a făcut două vizite în Baia Mare.Prima în în 09.12.2013 o vizită în Baia Mare, când s-a întâlnit cu prefectul Anton Rohian și cu primarul Cătălin Cherecheș.
Atunci, prefectul a vorbit cu Sorin Encuţescu, -- consilierul de stat pe probleme de securitate națională al primului ministru, președinte al Comitetului interdepartamental pentru evaluarea şi soluţionarea problemelor Companiei Remin - intermediind o întâlnire a acestuia cu reprezentantul firmei engleze. James Forrest a revenit în Baia Mare în 30.01.2014, când s-a întâlnit cu Consiliul Local Baia Mare, în prezența primarului și a prefectului.
De la divertisment la … neferoase
James P. Forrest, un australian stabilit în Marea Britanie, are multă experiență în afaceri, fiind director la 4 companii active și la altele 4 care s-au dizolvat. Timp de 14 ani (începând din 05.11.1999) a fost director la Apres Sport Limited, o companie care avea ca obiect de activitate „activități de recreere și divertisment”. Pasul spre lumea metalelor a fost făcut în 2011 când, împreună cu Patrick Anthony Treasure, a înființat compania Metal Finance Europe LTD, ce are ca obiect de activitate „minerit și minereuri neferoase”.Capitalul social al firmei e unul … exorbitant: 100 de lire sterline. Prin comparație, pentru a afla astfel de date, taxa la Registrul companiilor britanice este de 4,99 lire sau de 7,99 lire în cazul solicitării de bilanțuri contabile. Adică între 5% și 8% din capitalul Metal Finance Europe LTD!Probabil că și distinșilor investitori li s-a părut că prea puține lire „cântă” pentru Romplumb, așa că în 20.09.2013 au înființat o altă companie (având același sediu cu prima, 10 Kings Court, Harwood Road RH13 5UR, Horsham, West Sussex, Marea Britanie), dar cu un capital social de 5000 de lire sterline. Inițial s-a numit Allianz Mining & Energy Limited, dar în 06.12.2013, i s-a schimbat puțin numele, devenind Alliance Mining & Energy Limited. Firmă nouă, curată, numai bună de mers la privatizat.
Interesantă succesiune de evenimente
● 20.09.2013 – se înființează Alliance Mining & Energy Limited● octombrie 2013 – firma depune scrisoarea de intenție la lichidatorul Romplumb● la puțin timp după aceea, se amână licitația pentru vânzarea societății, anunțată pentru12.11.2013● 09.12.2013 - prima vizită în Baia Mare a dlui James P. Forrest● 10.12.2013 - întâlnire la Guvernul României între Sorin Encuțescu și James Forrest● 08.01.2014 - firma britanică depune oferta de cumpărare (valabilă până în 07.04.2014)● 10.01 2014 - administratorul special Vasile Uță e înlocuit cu Bogdan Stănescu (celcare a ratat privatizarea Oltchim)
- 14.01.2014 -s-a negociat prețul la cca 7,3 milioane euro, plus investiții de 4 milioane
euro.● 30.01.2014 – a doua vizită în Baia Mare a dlui James Percy Forrest.Deci, eficiență maximă pentru ritmul privatizărilor de la noi și pentru o firmă abia înființată, ce intenționează axarea producției pe reciclarea acumulatorilor uzați.E adevărat că dl. James P. Forrest adeclarat în Baia Mare că grupul de firme (adică Metal Finance Europe LTD -100 de lire și Alliance Mining & Energy Limited – 5000 de lire nou-nouțe, căci firma Apres Sport LTD nu poate fi pusă la socoteală din motive ce țin de… divertisment) mai are afaceri în Australia, Albania și Chile. Adică fie țări cu legislații de mediu mai permisive, fie state cu autorități coruptibile.
Argumente …poluante
Dar planul de afaceri poate fi convingător, fie pentru o cotare la bursă, aducătoare de capital (vezi rețeta Gold Corporation), fie pentru acordarea unui împrumut de către o bancă. E greu de rezistat unor argumente convingătoare. La unele ne-am gândit și noi.
„Câștigăm de două ori din afacere: o dată din colectarea acumulatorilor uzați, căci știți că în Occident se plătește ca să scapi de deșeuri toxice. Practic, materia primă nu o plătim, ci primim bani pe ea. Apoi câștigăm și din producția realizată în Baia Mare. Și câștigăm bine, căci salariul minim acolo e de 150 de lire, doar cu puțin mai mare decât capitalul Metal Finance Europe LTD. Deci forță de muncă ieftină și din belșug, căci șomajul e mare și autoritățile se bucură și la 100-200 locuri de muncă. Iar condițiile de mediu nu sunt grele, căci semnezi un program de conformare eșalonat în timp și, gata, treci la treabă”.
Ce alte argumente pot fi pentru a aduce în Baia Mare o activitate poluantă cu plumb, un element atât de persistent în timp și sol? La care mai adăugăm și poluarea de la reciclarea caracaselor din polietilenă și a materialui poros sintetic, ce separă plăcile de plumb ale acumulatorilor uzați.
Mizăm pe maxima transparență și pe faptul că factorii de decizie știu cum să obțină informații despre potențialii investitori și despre potențiala poluare. Oricât de frumos ar cânta lirele (puține, dar britanice) la Romplumb